Mihail Sadoveanu, o amintire vie

muzeul Mihail Sadoveanu Muzee

Mihail Sadoveanu, o amintire vie

Iașul a găzduit dintotdeauna personalități de seamă, obiective turistice cunoscute la nivel național și chiar internațional, opere de artă și câte și mai câte capodere. Una dintre personalitățile ce și-a pus amprenta asupra literaturii române a fost Mihail Sadoveanu, fost academician și om politic.

Pentru a-i păstra vie memoria, casa în care a locuit scriitorul, a fost transformată într-un muzeu municipal. Considerată monument de arhitectură, clădirea a fost construită de Mihail Kogălniceanu. Dorința sa arzătoare de a avea o casă de vacanță s-a definitivat în anul 1842, prin construirea unei vile „cu ferestre nalte, arcuite, cu terase de piatră încununate de trandafiri acățători și c-un turnișor pătrat la un colț, pe ferestruicile căruia se uita cu ocheana la Ceahlău, în amurgurile curate de august”, așa cum a descris-o ulterior Mihail Sadoveanu într-un fragment din Strada Lăpușneanu.

În timpul Primului Război Mondial a locuit aici George Enescu, apoi, între 1918 – 1936, Mihail Sadoveanu care s-a mutat aici împreună cu numeroasa sa familie. După lungi demersuri birocratice, proprietatea a ajuns să fie deținută de Institutului de lingvistică, istorie literară și folclor al Academiei și Institutului de antropologie, drept sediu și ulterior restaurată între 1978-1980. În octombrie 1980, Casa cu turn devine Muzeul Memorial Mihail Sadoveanu.

 

DE CE MERITĂ VIZITATĂ?

 

Aici, Mihail Sadoveanu a scris nu mai puţin de 35 de volume de proză, printre care unele dintre cele mai importate opere ale sale: „Venea o moară pe Siret“ (1925), „Hanul Ancuţei“ (1928), „Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă“ (1929), „Baltagul“ (1930), „Creanga de aur“, „Locul unde nu s-a întâmplat nimic“ (1933) şi două dintre cele trei volume din „Fraţii Jderi“.

În afară de foi manuscrise, din care poți afla faptul că limba română era uşor diferită pe vremea aceea, de volume legate de acel loc, importante sunt obiectele care refac o atmosferă de „dincolo de neguri“. Şahul cu „decalogul chibuţului“, cărţile de joc, undiţa şi toate cele necesare pescuitului ne aduc din ce în ce mai aproape de cunoașterea scriitorului.

Semnat,

Claudia Andreea Călin

turistico

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *